duminică, 5 august 2012

Cum să urmăreşti un vis

Cică e foarte important să ai visuri. Mai mari, mai mici, numai să ai...Am vrut tot timpul să îmi iau o motocicletă, dar din cauza unora, mai ales a "bikeri-lor" care călcau cu roţile narcisele de la Negrileasa, ruşinea tagmei, am tot amânat o decizie în acest sens. Dar acum, gata, m-am hotărât. Am făcut analizele medicale şi m-am înscris la cursuri pentru a-mi lua carnet, mai precis o nouă categorie, A. Şi astăzi, cu sprijinul unei cunoştiinţe, am încălecat pe motocicleta fetei lui, de 50 cmc şi am învârtit-o printre blocuri. Senzaţia la început a fost ciudată, apoi cumva devii una cu respectivul mecanism, începi să o calci, să te înclini în curbe, să asculţi motorul. Deosebit, ce mai. Mai uiţi acceleraţia turată atunci când schimbi vitezele, da dhe, nimeni nu s-a născut învăţat. Să vedem ce urmează, mai ales că mă dotez, cu împrumut, cu un chopper de 250 cmc. Pregătiţi apa oxigenată, rivanolul, pudrele şi tot ce mai e necesar. Loc de veci nu am, dar am pile la părintele Viorel. Mă ascunde el pe undeva. Şi la urgenţe am tot fost, de fiecare dată degeaba. O să comunic ulterior contul pentru donaţii şi sugestii referitoare la tipul de motocicletă pe care o să-l achiziţionez în viitorul, sper, nu foarte îndepărtat. Era să uit, am grupa sanguină A2, asta pentru băjeţii din Alba, donatori de performanţă.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Scrie aici. De bine, de rău, numa' scrie...